Cum a intrat pictura în viața Irinei.
„Pictura a aparut in povestea mea de viata de foarte devreme. Aveam vreo 5-6 ani cand am devenit atenta la faptul ca aveam in casa trei tablouri si doua carti de istoria artei cu poze foarte frumoase. Acestea au fost fascinatiile copilariei mele si asa am decis sau am simtit (nu stiu sigur care din ele) ca acesta va fi drumul meu. De-a lungul anilor, lucrurile s-au complicat si au luat muuuulte intorsaturi, insa la finalul labirintului (prin care aproape ca ma ratacisem) am ajuns tot la pictura. Pictura a fost dintotdeauna in viata mea doar ca mi-a lipsit increderea si barbatia de a arata lumii cu ce ma ocup.”
Ce o inspiră pe Irina.
„Privesc cu fascinatie foarte multe imagini de toate felurile. Probabil ca sunt anumite lucruri care mi se intiparesc inconstient si pe care le folosesc ulterior in diverse combinatii. De cele mai multe ori, pornesc de la o fotografie cu un anumit personaj pe care il transform si pe care incerc sa il imbogatesc. Nu am o imagine clara asupra rezultatului final, dar ma opresc atunci cand stiu ca daca as mai adauga ceva ar fi in plus si ar strica. Este un proces surpinzator si pentru mine.
Cine cumpără picturile Irinei.
„Majoritatea cumparatorilor sunt oameni obisnuiti care doresc sa se bucure si care rezoneaza cumva cu tablourile mele. Am o filozofie atipica legata de arta in sensul in care consider ca arta este o nevoie umana importanta si prezenta in toti semenii nostri. De aceea, ea ar trebui sa fie accesibila tuturor la fel ca aerul, apa sau mancarea. Acesta este motivul pentru care doresc sa imi mentin preturile la un nivel decent, astfel incat orice om din Romania care are un salariu mediu sa isi poata permite sa se bucure de un tablou.
Cumparatorii mei NU sunt oameni care considera ca o pictura este un obiect de lux, nu cumpara in sparanta ca vor deveni bogati dupa ce eu voi deveni celebra post-mortem si nu sunt interesati de evolutia cotei mele de piata, astfel incat sa poata vinde mai departe la momentul de ascensiune. Singurul motiv pentru care oamenii cumpara tablourile mele este dorinta lor de a se bucura de ceva ce ei considera ca este frumos. Cei mai multi dintre ei ma urmaresc pe facebook unde incerc sa fiu cat mai activa si cat mai apropiata de ei.
Irina, despre promovare.
Una din principale modalitati prin care ma promovez este facebook-ul si pentru mine functioneaza foarte bine.
Un alt “ingredinet secret” pe care il folosesc este faptul ca incerc sa nu dezamagesc niciodata- incerc sa respect termenele, sa tin cont de dorintele (potentialilor) clientilor si sa pictez de fiecare data cu cea mai mare concentrare si bucurie. Astfel, foarte multi dintre cei care cumpara, devin clienti fideli, ceea ce pentru mine este extrem de onorant.
Cel mai bine cred ca functioneaza sa iti dai interesul si sa muncesti mult. Aceste lucruri nu trec neobservate niciodata.
Expoziții?
„Legat de expozitii, am o traditie sa fac in fiecare an cate una in acelasi loc- la Cercul Militar National din Bucuresti. Este o sala mica, intr-o zona foarte buna si foarte circulata, cu ferestre mari, astfel incat trecatorii pot vedea din strada culorile mele stridente si intra din curiozitate. Expozitiile sunt o alta metoda de a “racola” admiratori pentru picturile mele. Cu toate acestea reteaua virtuala de socializare s-a dovedit a fi mai eficienta din punct de vedere al promovarii, chiar daca pozele nu se compara nici pe departe cu realitatea. ”
Se poate trăi din pictură în România?
„Eu traiesc din pictura in Romania.
Sunt intrebata frecvent acest lucru si mi se intampla adesea sa intrezaresc o urma de indoiala si de suspiciune in ochii celor carora le raspund. Si mie mi s-a implementat de la varste fragede prejudecata ca “pictorii mor de foame”. In timp, realitatea mi-a demonstrat contrariul si am sa explic concluziile la care am ajuns eu pana la acest moment al vietii.
Dupa cum am mai spus, este o nevoie profunda a omului de a se inconjura de frumos.Inca de cand traiau in pesteri, oamenii aveau desene pe pereti si isi decorau corpul cu ce aveau la indemana. Revenind in Romania-anul 2016, romanii, fiind tot oameni :)))) au si ei aceeasi nevoie de frumos numai ca resursele financiare de care dispun sunt mai mici decat ale elvetienilor sau ale altor neamuri mai bogate. Daca un pictor roman (cat de cat bunicel) care se adreseaza romanilor, tine cont de aceasta realitate si isi regleaza preturile, astfel incat tabloul lui sa nu devina un obiect de lux chiar si pentru elvetieni, poate trai doar din pictura. Eu am intalnit multi pictori (cat de cat bunicei) care si-au stabilit preturi de mii de euro pentru tablourile lor si care se plangeau ca nu au cu ce sa isi plateasca facturile. Din nou, este foarte important sa ai o imagine de sine realista si sa nu crezi ca esti unul din geniile pe care le gasim in cartile de istoria artei. In momentul in care crezi ca esti la nivelul lui Picasso, este normal sa crezi ca tablourile tale valoreaza foarte multi euro si din nou o dai in bara. Nu detin nici un adevar si nici o reteta. Acestea sunt doar ideile cu care am pornit eu la drum si care mi se potrivesc.”
Pictura și românii
„Pictura nu naste revolutii, nu schimba radical moduri de viata sau mentalitati, dar poate “indulci” oamenii. Poporul nostru a avut un traseu diferit de al altora, astfel ca preocuparile estetice nu au fost atat de ample si evidente. Daca vrem sa fim optimisti, putem sa consideram ca acest lucru este un avantaj in sensul in care societatea romaneasca este un teren fertil care asteapta sa fie cultivat. De aceea, cred ca artistii din Romania sunt responsabili sa cultive cele mai bune semnite pentru ca acest popor a avut multe lipsuri si merita mai mult. Sunt foarte legata de tara mea si cred ca exista motive de optimism.”
Viitorul Irinei
„Irinapicteaza este cel mai frumos si mai satisfacator proiect pe care l-am avut pana acum. Sper ca lucrurile sa aiba acelasi parcurs. Am sa fac tot ce pot ca sa pictez cat mai mult si mai bine si sper sa existe in continuare oameni care sa se bucure de munca mea.”
Picturile Irinei le găsiți aici: www.irinapicteaza.ro
O puteți contacta pe pagina de facebook.
Sursa informațiilor: articol IQADS.