" A fost odata ca niciodata...." Urechile se ciulesc, ochii se fac mari si imaginatia porneste la galop. Nu stiu ce m-as fi facut, in Romania anilor comunismului, fara imaginatie. Cand un stiulete de porumb bine pieptanat devenea printesa din povesti iar o creanga plina de cioturi prindea conturul unui calut fermecat. Si toate astea incepeau de la un "A fost odata ca niciodata" pe care mama mi-l soptea inainte de culcare. Cu Radu in bratele mele, răsfoiesc azi pagină după paigină pentru ca puiul meu sa zburde mâine prin locuri prin care numai imaginatia poate pătrunde. "