autor:Cristina
versiune audio: Flaviu Crisan
Girafa Leia nu era o girafă ca toate celelalte. Avea gâtul mai lung și pete mai multe decât suratele ei. În plus, lumea știa că dacă își pune ceva în cap, reușește.
Așa se face că atunci când animalele au auzit că girafa Leia vrea să meargă în spațiu, au știut că acest lucru chiar se va întâmpla.
Leia a decis să meargă în spațiu după ce a văzut o fotografie cu stele și planete. Era curioasă să le vadă de aproape, să pășească pe Lună, să se apropie de Soare, să se plimbe pe Calea Lactee și să sară de pe un nor pe altul. Dar cel mai tare își dorea sa vadă dacă în spațiu există girafe așa ca ea.
O vreme și-a tot căutat tovarăș de drum printre animale, dar cum nimeni nu avea curaj să meargă în spațiu, a decis să plece singură în marea aventură. Mai avea însă o problemă de rezolvat: Leia nu știa cu ce avea să plece… Auzise de rachete, dar nu știa unde să găsească una.
După multe căutări și cercetări, Leia a aflat că girafele nu pot merge în spațiu așa, cu una cu două. Trebuia neapărat să fie însoțită de un om care se numea astronaut. Așa că acum trebuia să străbată lumea întreagă ca să găsească un asemenea om. A mai aflat faptul că niciun astronaut nu plecase vreodată în spațiu cu o girafă.
Dar cum vă spuneam, Leia nu renunța ușor la visurile ei. Chiar dacă plecarea în spațiu părea imposibilă, era hotărâtă să găsească o soluție. Așa că nimeni nu s-a mirat prea tare când, după câteva zile, girafa a anunțat:
– Am găsit soluția, plec în spațiu! O să mă întorc și o să va spun ce am văzut acolo. La revedere, prieteni!
Și a plecat.
Câteva zile nimeni nu a văzut-o pe Leia în pădure și toți vorbeau despre plecarea ei în spațiu. Nimeni nu știa cum a reușit până la urma să plece, dar toți erau convinși că s-a descurcat ea cumva.
Când a reapărut în pădure, Leia părea puțin schimbată. Avea ochii…strălucitori. Toți au primit-o cu urale și așteptau cu nerăbdare să audă poveștile ei.
Leia s-a așezat și le-a povestit prietenilor despre Luna care are munți, despre cosmonauții cu costumele lor ciudate, despre obiectele care plutesc în spațiu și despre planetele pe care le-a văzut. Animalele o ascultau pe Leia cu gura căscată. Le plăcea atât de mult ce povestea, încât multe dintre ele o rugară să le ia cu ea în spațiu când va mai merge.
– Desigur, a spus Leia, plec din nou chiar mâine dimineață. Cine dorește să mă însoțească, să fie pregătit la marginea pădurii.
– Dar cu ce ai plecat? Cum ai ajuns acolo? E periculos? Întrebau curioase animalele.
-Ăăăăă…trebuie să vă mărturisesc ceva, a spus Leia. Nu am fost chiar în spațiu. Dar știu bine cum e acolo. E ca și cum aș fi fost de fapt.
-Cum adică? Au întrebat animalele curioase.
– Veți vedea cu toții mâine dimineață! Vă pot spune că nu este un loc periculos, ba chiar este foare amuzant. Vă aștept la marginea pădurii, a mai spus Leia după care a plecat la culcare.
Cu toate că se temeau, animalele au venit a doua zi cu mic cu mare la marginea pădurii, pregătite de incredibila aventură. Nu voiau să rateze o excursie în spațiu. Sau, mă rog, aproape în spațiu…
Leia a apărut și ea, i-a încolonat pe toți și au pornit către oraș. Odată ajunse, mare le-a fost mirarea animalelor când au văzut că girafa le-a dus în fața unei clădiri pe care scria mare „BIBLIOTECĂ”.
-Ce e clădirea asta? De aici plecăm in spațiu? au întrebat ele.
– Da, le-a spus girafa. O să vedeți că odată intrate aici putem merge orunde vrem noi.
Au intrat cu emoție și au vazut camere mari, pline cu rafturi pe care erau frumos așezate multe cărți. Leia i-a condus la o carte cu desene minunate, fotografii ce păreau desprinse dintr-o altă lume și povești multe despre spațiu. Le-a spus apoi așa:
– Când citești poți să ajungi oriunde vrei tu, chiar și în locuri în care o girafă nu ar putea ajunge vreodată!
Animalele au răsfoit curioase cartea despre spațiu și au văzut că Leia avea dreptate: au aflat tot ce voiau să știe și au văzut cele mai interesante lucruri despre planete. Era, într-adevăr, ca și cum ar fi fost acolo!
A doua zi au citit despre castele.
Apoi despre unicorni, regi viteji, prinți buni și curajoși, prințese frumoase și bune, au citit despre dinozauri și lumea lor demult dispărută, despre pirați și comorile lor ori despre sirene ce cântă frumos ca să atragă marinarii la ele, sub ape.
Iar seara, înainte de culcare, animăluțele închideau ochii și își aminteau ce citiseră la bibliotecă. În vis plecau în călătorii spre lumi minunate, pline de farmec. Dimineața se trezeau cu zâmbetul pe buze, amintindu-și ce au visat.
Încercați și voi, copii! Citiți cât mai mult! Cărțile vă pot duce în locuri fermecate, locuri în care girafele și câteodată nici chiar oamenii nu pot ajunge!